Nessuna risposta in questa discussione

[moldsport]

Mauro Salvatori: "R. Moldova a luat calea care o va transforma într-o punte dintre est şi vest"



Mauro Salvatori, vice-preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană, a venit în R. Moldova, pentru prima dată, în anul 2004. De atunci face naveta Moldova-Italia de două ori pe lună, iar ţara noastră a devenit cea de-a doua casă a sa. În interviul acordat pentru TRIBUNA el a vorbit despre cum e să faci afaceri în ţara noastră, cum sînt moldovenii, dar şi ce planuri măreţe are pentru viitor.

T: De cît timp Vă aflaţi în R. Moldova şi ce Va determinat să acceptaţi un job în ţara noastră?

M.S.: Gîndul de găsi un nou loc pentru întreprinderea mea îl aveam încă de prin 1992. Atunci pentru prima dată am vizitat România, la invitaţia responsabilului centrului electronic al UTB, fabrica de tractoare cu sediul la Braşov, din care a făcut parte pînă în 1991 şi FIAT. Însă pe acele timpuri nu erau condiţii favorabile pentru a începe o activitate. Totuşi această experienţă nu a fost în zadar, căci după 2 ani şi după mai multe vizite am reuşit să organizez cu mare greu un centru de producere.
La începutul anului 2004 am făcut o vizită la Chişinău şi am descoperit, spre marea mea uimire, că ţara definită ca fiind cea mai săracă din Europa, avea desigur probleme tehnico-organizatorice, dar avea şi mulţi tineri bine instruiţi şi cu o capacitate excepţională de a recepţiona modul european de lucru. Toate acestea m-au convins să încep transferul întreprinderii în această ţară şi în august 2004 am fondat prima mea întreprindere care activează şi pînă astăzi cu rezultate destul de bune. Un lucru care îl spun des, fiindcă-l consider important, este că la distanţa de 9 ani am în staff-ul meu persoane angajate încă atunci.

T: Ce cunoşteaţi despre R. Moldova înainte de a o vizita? Ce credeţi acum?

M.S.: Numele Moldova îl asociam întotdeauna cu regiunea din România şi în mintea mea apărea imaginea oraşelor Bacău, Iaşi, Piatra Neamţ, pe care le vizitasem deja. Republica Moldova era doar un anumit teritoriu bine delimitat pe harta geografică. Cînd a început să se vorbească despre intrarea României în Europa şi după ce am făcut cunoştinţă cu o persoană din Chişinău, am început să mă interesez mai mult despre ţara dvs. Astăzi mă gîndesc că poziţia geografică a Moldovei este destul de interesantă, fiind situată între Europa şi ţările ex-Uniunii Sovietice, cu o populaţie preponderent latină, dar, totodată, bilingvă.

Este, desigur, o ţară mică, aşa că nu putem vorbi despre o piaţă foarte atractivă, dar aici se poate produce în siguranţă şi linişte, iar apoi exporta în ambele direcţii.

T: Cum apreciaţi climatul investiţional din R. Moldova? Care sînt cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii italieni?

M.S.: Legile nu permit străinilor să cumpere terenuri, fapt care desigur frînează investiţiile în agricultură şi construcţii, mai ales în capitală, care suferă de costuri destul de înalte pentru terenurile edificabile. Din contra, mă gîndesc că Moldova este potrivită pentru externalizarea întreprinderilor italiene de producere, care, după cum se ştie, sînt întreprinderi mici şi mijlocii, care se integrează bine în teritoriu. Climatul liniş###### care domneşte în această ţară, valoarea raportului cost/producere a manoperei şi regimul fiscal creează atractivitate pentru întreprinderile italiene.

Există însă şi probleme care uneori descurajează întreprinzătorii, cum de exemplu vama, înceată şi împovărătoare; justiţia care pune la îndoială cîteodată existenţa dreptului; permisele de şedere valabile pentru 11 luni, chiar şi pentru întreprinzătorii care activează aici de 10 şi mai mulţi ani.

T: Simţiţi suport din partea Guvernului  R. Moldova în munca pe care o desfăşuraţi? La ce proiecte lucraţi acum?

M.S: Am vorbit mai înainte despre problemele întreprinzătorilor, dar trebuie să spun că în cadrul Forumului pe care Camera de Comerţ Moldo-Italiană l-a organizat împreună cu Ambasada Italiei la Chişinău pentru toate întreprinderile italiene prezente în Moldova, la care au fost prezenţi Premierul Leancă, reprezentanţii mai multor instituţii moldoveneşti, s-a decis de a organiza mese rotunde comun, la care ar participa Camerele italiene ghidate de E.S. Ambasadorul Italiei şi şefii instituţiilor moldoveneşti.

Acest proces a început, fiind organizate deja primele întîlniri, iar altele sînt pe agendă de lucru. Sînt sigur că astfel se vor găsi soluţii, dacă nu pentru toate, atunci cel puţin pentru unele din probleme existente, pentru că trebuie să recunosc o calitate pozitivă a instituţiilor voastre, şi anume capacitatea de a asculta şi a accepta, desigur, dacă le consideră raţionale, sugestiile care vin din nişte experienţe trăite.

După succesul de care s-a bucurat Forumul de la Milano, acum organizăm cea de-a doua ediţie a Forumului Italian pentru Moldova, care va avea loc la Padova, în cea de-a doua jumătate a lunii octombrie. Vom avea, ca şi anul trecut, în calitate de participanţi instituţiile din Moldova, şi anume, MIEPO şi Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi la fel şi întreprinzătorii moldoveni care se confruntă cu instituţiile italiene, directori de întreprinderi italiene.

Deoarece profunda criză economică continuă să persiste în ţara noastră, noi, ca şi Cameră de Comerţ Moldo-Italiană, încercăm să dăm start la două proiecte. Primul, în colaborare cu Ambasada Moldovei la Roma, asociaţiile moldoveneşti prezente în Italia şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prevede o reintegrare a moldovenilor care din cauza crizei nu pot găsi un loc de lucru în Italia, în cadrul întreprinderilor italiene prezente în R. Moldova.

Cel de-al doilea constă în încercarea, cu suportul Camerei de Comerţ moldoveneşti şi al altor instituţii, de a deschide piaţa ţărilor ex-sovietice, unde produsul italian este apreciat şi dorit. Această operaţiune ne va permite să atragem un număr considerabil de întreprinderi italiene pentru a produce pe teritoriul Moldovei şi a exporta atât în Italia, cum s-a făcut şi până acum, dar şi spre o aşa piaţă importantă cum este cea a Rusiei şi a altor state CSI.
Ştiu că este vorba de un proiect ambiţios, dar care va aduce în Moldova noi locuri de muncă şi deci bunăstare, noi tehnologii şi, corespunzător, progres, care va favoriza întreprinderile moldoveneşti, ce se vor putea folosi de experienţa altor întreprinderi deja consacrate.

T: Care este cifra de afaceri a companiilor italiene în R. Moldova? Cum a evoluat aceasta pe parcursul anilor?

M.S.: Noi, la Camera de Comerţ, avem o bază de date unde sînt prezente toate întreprinderile din Moldova, însă rubrica cifra de afaceri este goală, deoarece la voi această informaţie nu este publică, iar întreprinderile nu pun la dispoziţie această informaţie. Putem deduce această cifră din schimburile vamale, dar şi aceste cifre nu reflectă realitatea, deoarece în Moldova sînt prezente mai multe întreprinderi care prestează servicii destinate Italiei, iar această informaţie nu o putem deduce din datele vamale.

T: Ce nu vă place în R. Moldova?

M.S.: Poporul moldovenesc seamănă mult cu noi, italienii, dar schimbările radicale pe care le suferă această ţară creează probleme. Progresul rapid şi modernizarea necoordonată cred că dezorientează populaţia. Toate acestea creează un dezechilibru social şi comportamental destul de mare, deseori aparenţa este mai importantă decît însăşi esenţa, iar importanţa acordată banilor devine crucială.
O altă problemă sînt transferurile de bani de peste hotare care, pe de o parte, constituie limfa vitală a naţiunii, dar, pe de altă parte, tinerii pierd obişnuinţa de a munci şi aceasta cu timpul se poate transforma într-o problemă socială gravă.

T: Ştim că sînteţi pasionat de călărie. Reuşiţi în R. Moldova să urmaţi această pasiune?

M.S.: Moldova este o ţară foarte frumoasă, drumurile de ţară cu un substrat nisipos, cu puţine pietre, dar cu o vegetaţie abundentă, creează condiţii extraordinare pentru a face călărie. Din păcate, însă, nu pot profita de aceasta, deoarece acum cîţiva ani medicii mi-au interzis să fac acest sport din cauza unor probleme la coloana vertebrală.
În Italia avem, împreună cu fiul meu, care a moştenit această pasiune şi a transformat-o în profesie, un grajd F.I.S.E. de cai pentru salt cu obstacole, care participă la competiţii atît în Italia, cît şi în străinătate. Cînd am posibilitatea urmăresc aceste competiţii, satisfăcîndu-mi măcar astfel pasiunea.
În Moldova fiind, uneori mă duc la manejul din Chişinău şi mi-ar plăcea mult să aduc aici experienţa profesioniştilor italieni nu doar pentru a instrui călăreţii în această disciplină extraordinară, dar şi pentru a-i învăţa să lucreze cu caii folosind tehnici şi metodologii inovative.

T: Ce-i lipseşte R. Moldova pentru a fi o ţară atractivă?

M.S.: Cred că nu este corect să vorbim despre lucrurile care lipsesc, mai bine zis lucruri care trebuie de modificat şi acest proces deja a început. Aş cita aici modificările care au fost introduse în legi, care reglementează activitatea parcurilor industriale, la studiul căror Camera noastră de Comerţ şi-a adus contribuţia sa, operaţiunile public/privat care astăzi au devenit posibile. Desigur, sînt încă multe de făcut. Ar trebui de revăzut sistemul bancar şi fiscal, uneori prea birocratic, transporturile de bunuri, infrastructura, chiar dacă în realitate instituţiile publice depun eforturi compatibile cu resursele care le stau la dispoziţie, sistemul de asigurări pentru o acoperire adecvată a riscurilor. Oricum cred că se merge pe calea cea dreaptă.
R. Moldova, după părerea mea, a luat calea care o va transforma, susţinută de politică, într-o punte dintre est şi vest.

T: Cum e să fii „italianul care munceşte în R. Moldova”?

M.S.: Poziţia mea este puţin mai specială, dat fiind faptul că de zece ani fac „naveta”, cel puţin de două ori pe lună, între Italia şi Moldova avînd activităţi în ambele ţări. Dar poate din acest motiv pot evalua aceste două realităţi şi face unele comparaţii. Cred că astăzi Moldova este un loc bun pentru a lucra şi a trăi, persoanele sînt foarte binevoitoare mai ales cu noi, italienii, important este să respecţi regulile ţării care ne-a găzduit şi să ne comportăm corespunzător.

Cum sîntem într-o ţară în plină dezvoltare, cred că afacerile nu pot ignora, mai ales ca instituţie camerală, un aşa factor important cum este solidaritatea umană.
Sînt ferm convins că trebuie, acolo unde este posibil, să ajutăm persoanele mai puţin favorizate să aibă o condiţie demnă, să aibă o bază de start pentru noua eră a Moldovei.

T: Vă mulţumim!

http://tribuna.md/20...re-est-si-vest/