Nessuna risposta in questa discussione

[Ambasada.it]

[background=transparent; ]Plecarea în masă peste hotare a moldovenilor a început în 1998 şi a continuat cu o intensitate sporită până în 2007 (cel puţin), fiind condiţionată de o combinaţie dintre factorii economici şi o serie da alte şocuri interne şi externe. Ca şi în cazul altor state din fosta URSS şi din Europa de Est, tranziţia care a avut drept obiectiv stabilizarea macro-economică, liberalizarea, privatizarea şi restructurarea economiei s-a transformat într-o criză economică severă şi de durată, manifestându-se prin reduceri drastice ale PIB, rate înalte ale şomajului, inflaţie şi dezindustrializare.[/font]

Primul şoc ca urmare a desfiinţării pieţii sovietice a fost conflictul Transnistrean din 1992, drept rezultat fiind compromise aproape toate cele mai importante structuri politice şi economice. Cel de-al doilea şoc îşi are originea în criza economică şi financiară din Federaţia Rusă din anul 1998. Ca rezultat al acesteia, în 1998-1999 Moldova a fost afectată prin scăderea producţiei industriale cu 25%, a celei agricole cu 20% şi o reducere a exporturilor cu 50%.

În linii generale, migranţii pe termen lung provin din diverse categorii sociale şi sunt de origine atât din mediul rural (75%), cât şi din cel urban (25%). Migraţia din Moldova este direcţionată în special către două regiuni: Uniunea Europeană (UE, cele mai importante destinaţii fiind Italia, Spania şi Portugalia) şi Comunitatea Statelor Independente (CSI, cu Moscova şi St. Petersburg ca destinaţii prioritare în Federația Rusă, şi Ucraina în proporţii mai mici). Migranţii moldoveni aleg Rusia datorită pieţii muncii extinse, liberei circulaţii, costurilor reduse pentru migraţie şi a proximităţii socio-culturale.

Bărbaţii din regiunile mai sărace ale mediului rural aleg ca destinaţie ţările CSI; în mod proporţional mai multe femei din zonele urbane tind să migreze spre ţările UE. Această "distribuţie de gen” oarecum unică poate fi explicată în special prin cererea forţei de muncă în sectoarele în care migranţii pe termen lung sunt angajaţi. De exemplu sectorul de construcţii din Rusia, Ucraina şi Portugalia atrage bărbaţii, în timp ce femeile sunt atrase de sectorul de servicii din Italia.