Nessuna risposta in questa discussione

[marcuzzzo]

Potrivit Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la adâncimea de 120 de kilometri în zona Vrancea, unde intensitatea pe scara Mercalli a fost în jur de 5 grade, iar în Bucureşti a fost resimţit cu intensitatea de 3-4 grade pe scara Mercalli. Amplitudinea maximă înregistrată pe seismogramă a fost de aproximativ trei minute. Specialiştii spun că seismele vrâncene adânci nu dau replici. De altfel, directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat pentru Antena 3 că acest seism a fost unul obişnuit şi că nu va mai exista un cutremur de mare intensitate în următoarea perioadă. Seismul de sâmbătă seara a creat panică în rândul populaţiei, dar nu şi victime sau pagube materiale.

AU PICAT REŢELELE DE TELEFONIE. Cutremurul s-a simţit şi la Braşov, Constanţa, Târgovişte, Craiova etc. În Bucureşti, imediat după seism, reţelele de telefonie mobilă (în special Vodafone şi Cosmote) au suferit perturbări, probabil din cauza congestionării în urma numeroaselor apeluri efectuate de locuitorii Capitalei, panicaţi. Reţelele de telefonie fixă au funcţionat normal. Pe de altă parte, internetul a fost luat cu asalt de utilizatorii doritori de a-şi împărtăşi experienţa "cutremurătoare", vorbind în special despre animalele lor de companie, care s-au întrecut în a prevesti seismul. Din păcate, concluzia generală a fost că stăpânii nu au ştiut cum să interpreteze agitaţia peştilor din acvarii, porcuşorilor de Guineea, a câinilor din apartamente sau din curţi, a pisicilor etc.

RESIMŢIT ÎN MOLDOVA ŞI BULGARIA. Cutremurul din zona Vrancea a fost resimţit şi în Republica Moldova, informează PRO TV Chişinău. Conform portalului Unimedia.md, la Chişinău au fost resimţite două mişcări seismice de intensitate redusă, la interval de 5-10 secunde. Seismul a fost resimţit şi în nordul Bulgariei, unde Institutul de Geofizică a anunţat magnitudinea de 5 grade pe scara Richter, relatează site-ul Novinite.com, preluat de Mediafax. Cutremurul a fost resimţit şi de locuitorii din oraşele Dobrici, Pleven şi Varna.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în urma cutremurului de sâmbătă nu au fost probleme, nefiind înregistrate pagube materiale.

ISTORICUL SEISMELOR DIN ROMÂNIA. Ultimul cutremur a avut loc la 2 martie anul acesta, în zona Focşani, atunci seismul având o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter şi intensitatea II pe scara Mercalii.  

La 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost zguduită de un cutremur devastator, cu intensitatea de 7,3 grade pe scara Richter, care în mai puţin de un minut a făcut 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost înregistraţi aproximativ 11.300 de răniţi, din care 7.500 de bucureşteni.

PERICOLE. Specialiştii spun că sute de clădiri s-ar putea prăbuşi în Bucureşti în cazul unui seism asemănător celui din 1977, unele dintre ele instituţii publice de importanţă majoră, cum ar fi spitalele, comentează Mediafax. Mai puţin de 20 la sută din spitalele din România sunt consolidate astfel încât să facă faţă unui dezastru, iar restul de 80 la sută nu ar putea rezista unor catastrofe naturale, pentru că nu au amenajate unităţi de primiri urgenţe, declara, în urmă cu aproape două luni, ministrul Sănătăţii, Ion Bazac. Ministrul a precizat că sunt multe spitale de urgenţă care nu ar putea face faţă unui dezastru natural, demnitarul adăugând că, potrivit unei statistici a Băncii Mondiale din 2002, jumătate din unităţile sanitare din România ar fi afectate de un cutremur.

PERIODICITATE. În Hotărârea de Guvern 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă se arată că "în conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituţii specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată. Are o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri. S-au înregistrat şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului şi, cu extrapolare pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter pe secol.

Ultimele evenimente semnificative au fost generate în anii 1940 (magnitudine de 7,7 pe scara Richter, în domeniul de adâncime 150 -  180 de kilometri), 1977 (magnitudine de 7,5 pe scara Richter, la adâncime de 90-110 de kilometri), 1986 (magnitudine de 7,2 pe scara Richter, la 130-150 de kilometri adâncime) şi 1990 (magnitudine de 6,9 pe scara Richter, la adâncime de 70-90 de kilometri). Cutremure de mai mică intensitate s-au produs şi după 1990.

Potrivit unei afirmaţii a geofizicianului Charles Richter (cel care dă numele scării de magnitudine - n.r.), trimisă specialiştilor români şi citată de National Geografic, Capitala României este una dintre aglomerările urbane cele mai expuse la cutremure. "Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cutremure provenind sistematic din aceeaşi sursă. Singurele fenomene asemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc în adâncime în regiunea Hindukush, din India", a spus Richter.

S-a zgiltuit pamantul