Grigore Vieru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la poetul român basarabean Grigore Vieru. Pentru alte sensuri vedeţi Vieru (dezambiguizare).
Grigore Vieru
Data naşterii 14 februarie 1935
Locul naşterii Pererita
Data decesului 18 ianuarie 2009 (73 ani)
Locul decesului Chişinău
Ocupaţie poet
Căsătorie Raisa Nacu (1960)
Părinţi Pavel şi Eudochia Vieru
Copii Tudor (n.16 iunie 1960)
Călin (n. 29 iunie 1965)
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererita, fostul judeţ Hotin, azi Republica Moldova, d. 18 ianuarie 2009, Chişinău) a fost un poet român basarabean. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.[1]
Cuprins [ascunde]
1 Biografie
2 Opera
3 Note
4 Legături externe
5 Despre
[modifică] Biografie
Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de 7 clase din satul natal în anul 1950, după care urmează şcoala medie din orăşelul Lipcani pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie şi Istorie. Se angajează ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”.
La 8 iunie 1960 se căsătoreşte cu Raisa, profesoară de română şi latină, născută Nacu şi se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul XX”: Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chişinău cu un sac de cărţi. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:
Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul
.
În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea societăţii Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăşi la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi.
La 5 decembrie 2005, poetul Grigore Vieru a suferit un accident suspect ce i-ar fi putut curma viaţa. Poetul s-a declarat convins că nu a fost vorba de o situaţie întâmplătoare şi banală.[2]
Pe 16 ianuarie 2009 poetul a suferit un grav accident de circulaţie şi a fost internat la Spitalul de Urgenţă din Chişinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului şi a plamânilor şi contuzia organelor abdominale, având şanse minime de supravieţuire.[3] Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chişinău–Hînceşti–Cimişlia–Basarabeasca.[4] La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova şi director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chişinău, aflat într-o stare mai uşoară.[3]
A încetat din viaţă pe data de 18 ianuarie a aceluiaşi an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgenţă din Chişinău în urma unui nou atac de cord.[5][6]
[modifică] Opera
1957 - Alarma (versuri pentru copii)
1958 - Muzicuţe (versuri pentru copii)
1961 - Făt-Frumos curcubeul şi Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
1963 - Mulţumim pentru pace" (versuri) şi Făguraşi' (versuri, povestiri şi cântece).
1964 - Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
1965 - Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefaţat de Ion Druţă pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
1967 - Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)
1967 - Bărbaţii Moldovei cu o dedicaţie pentru „naţionalistul” Nicolae Testimiţeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.
1969 - Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniţă de copii.
1970 - Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli şi pictorul Igor Vieru)
1970 - Trei iezi [7]
1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustraţii color de Isai Cârmu)
1975 - Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
1976 - Un verde ne vede! ( editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
1991 - Metafore albastre (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecţia Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.
[modifică] Note
^ Academia română, Lista membrilor corespondenţi
^ Un accident suspect ar fi putut curma viaţa poetului G. Vieru (Timpul, 4 oct. 2006)
^ a b Material video cu maşina avariată în care se afla şi Grigore Vieru, unimedia.md. Ultima actualizare: 16 ianuarie 2009, 18:30. Accesat la data de 17 ianuarie 2009.
^ Starea poetului Grigore Vieru rămâne gravă, medici de la Bucureşti sunt în drum spre Chişinău, azi.md. Ultima actualizare: 16 ianuarie 2009, 18:08. Accesat la data de 17 ianuarie 2009.
^ Grigore Vieru a murit — Eminescu l-a chemat la ceruri., unimedia.md. Ultima actualizare: 18 ianuarie 2009, 08:15, accesat în aceeaşi zi.
^ Poetul Grigore Vieru a decedat, Mediafax, 18 ianuarie 2009
^ citat din Academicianul Grigore Vieru: „La numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, este retras din librării pentru poemul Curcubeul în care s-a găsit «ascuns» Tricolorul Românesc”.
[modifică] Legături externe
Biografie
Academia Română
[modifică] Despre
Tudor Ţopa. Condamnaţi la zbucium. Chişinău. Ed. Universul. 2003.
Petru Soltan (colectiv). Calendar Naţional.
Tudor Ţopa. Voievozii inspiraţiei. Chişinău. 2007. p. 256–262.
http://ro.wikipedia....i/Grigore_Vieru
nte 
0
2009-01-18/12:19 Grigore Vieru a decedat în urma unui stop cardiac la orele 01.20 în noaptea de sâmbătă spre duminică, 18 ianuarie. Decesul s-a produs pe fundalul de insuficienţă cardiovasculară, insuficienţă renalo-hepatică şi insuficienţă respiratorie, a declarat Ministrul Sănătăţii, Larisa Catrinici. 
